Influența unui regim alimentar vegan asupra riscului cardiovascular (obezitate & supraponderabilitate)

Factorii de risc cardiovascular sunt acele condiții sau obiceiuri care cresc riscul de apariție sau agravare a boli coronariene și de apariție al infarctului miocardic. [1]

Preponderent, factorii de risc cardiovascular sunt modificabili: hipertensiunea arterială, colesterolul/lipidele, obezitatea/supraponderabilitatea, diabetul, utilizarea tutunului, lipsa activității fizice; cei nemodificabili fiind vârsta, genul și istoricul familial de boli cardiovasculare. [2]

În continuare ne vom referi la obezitate.

Obsezitatea și supraponderabilitatea reprezintă o problemă majoră de sănătate, ambele fiind stări ce pot fi prevenite. 13% din populația adultă a lumii (date din anul 2014 conform Organizației Mondiale a Sănătății) este afectată de obezitate – IMC* >30, iar 39% este afectată de supraponderabilitate – IMC >25. Ambele reprezintă acumularea excesivă/anormală, peste necesarul fiziologic de grăsime în organism. [3]

Cauze ce pot determina aceste stări sunt aportul caloric excesiv/peste necesarul zilnic, cauze genetice, metabolice și tratamente medicamentoase. [3,4] În acest articol, va fi discutată prima cauză – aportul caloric excesiv/peste necesarul zilnic.

O alimentație corectă din punct de vedere calitativ al macronutrienților este compusă din

  • glucide
  • lipide
  • proteine.

Deși toate aceste 3 componente au proprietăți energetice, organismul uman folosește preferențial ca sursă de energie glucide și lipide pe care le transformă în energie (măsurată în mod obișnuit în calorii). Cantitatea de calorii ce intră în organism trebuie să fie egală cu cantitatea consumată de organism. În cazul ingerării unei cantități mai mici de energie decât necesar, organismul folosește rezervele deja formate, astfel având loc scăderea în greutate, scăderea sub 18,5 va încadra individul în categoria de subponderal; pe de cealaltă parte, ingerarea unei cantități mai mare de energie decât cea consumată de organism va duce la o acumulare de rezerve, ce se manifestă prin apariția depozitelor de grăsime, care în funcție de cantitate, înscriu individul în categoria de supraponderal sau obez.

Un stil alimentar vegan bazat pe plante scade considerabil IMC, comparativ cu un stil alimentar ovo-lacto-vegetarian, pesco-vegetarian sau omnivor. Conform studiului efectuat de Spencer et al. și publicat în revista International Journal of Obesity, „indicele de masă corporală mediu a fost semnificativ diferit între cele patru grupuri de diete, cel mai mare fiind în rândul omnivorilor (24,41 kg/m^2 la bărbați, 23,52 kg/m^2 la femei) și cel mai scăzut la vegani (22,49 kg/m^2 la bărbați, 21,98 kg/m^2 la femei). Pesco-vegetarienii și vegetarienii au obținut valori similare, cu valori ale IMC intermediare.”

Bonus fact:
În 2015, conform FAO, 795 milioane de oameni sunt subnutriți [5].
În anul 2014, conform OMS, existau 1,9 miliarde de oameni supraponderali (din care 600 milioane obezi).

*IMC = indice de masă corporală; se obține divizând greutatea corporală în kg la înălțimea în metri ridicată la puterea a doua. Ex.: 66/1,73^2
**FAO = Food and Agriculture Organisation


  1. What Are Coronary Heart Disease Risk Factors?, NHLBI, 2016
  2. Cardiovascular disease risk factors, World Heart Federation, 2017

  3. Obesity and overweight, World Health Organisation, June 2016
  4. Overweight and Obesity – Causes – National Heart, Lung, and Blood Institute, February 2017
  5. The State of Food Insecurity in the World, 2015 a-i4646e

Sursă:

  • Reprinted by permission from Macmillan Publishers Ltd: International Journal of Obesity, Diet and body mass index in 38 000 EPIC-Oxford meat-eaters, fish-eaters, vegetarians and vegans, copyright 2003
    0802300a

Translated by permission from Macmillan Publishers Ltd: International Journal of Obesity, Diet and body mass index in 38 000 EPIC-Oxford meat-eaters, fish-eaters, vegetarians and vegans, copyright 2003